luni, 30 mai 2016

Poesis internațional 17 (1/2016)



Numărul 17, primul pe 2016 al revistei, trece hotărât, pentru prima oară de când Poesis internațional” apare, de 200 de pagini. Nu-i o mare diferență față de celelalte patru numere ale celei de-a doua serii, începută cu fix doi ani în urmă (acestea gravitau în jurul a 180 de pagini), însă e depășit astfel, cel puțin din punctul meu de vedere, un fel de prag psihologic”.
Explicațiile sunt simple. Prima e că Poesis internațional” a fost de la început  adică din 2010, când era concepută și tipărită la Satu Mare și apărea de patru ori pe an  o revistă robustă, de 140-150 de pagini doldora de literatură din toată lumea. A devenit destul de repede evident că fiecare apariție a acestei publicații face, prin contribuțiile atât de variate și de numeroase de care beneficiază, cât o carte în toată regula. E, de altfel, o observație pe care au făcut-o în anii aceștia destui cititori și colaboratori – ce facem noi sunt de fapt niște antologii bianuale, iar odată cu trecerea, în 2014, de la o apariție trimestrială la una semestrială, am fost forțați să concentrăm și mai mult materialul pe care-l avem la dispoziție (grupajele de poezie, cronicile, eseurile critice, interviurile, proza) pentru a nu coborî sub nivelul pe care-l impusesem. Totodată, primim atât de multe propuneri de a publica texte & grupaje excepționale, din partea celor mai buni și mai conectați poeți, traducători, critici și eseiști activi, care știu că Poesis internațional” este cel mai solid și mai coerent proiect din publicistica noastră de azi (firește, în special pe poezie), încât nu ne putem refuza plăcerea de a-i aduce la un loc pe toți acești autori în paginile revistei.
Am menționat în mai multe ocazii reviste europene și americane pe care le-am citit mereu cu entuziasm și din care am avut ce învăța, așa încât construcția care este Poesis internațional” păstrează în diverse grade ceva din spiritul și arhitectura de profunzime a acestor etaloane. Spre exemplu, păstrez o admirație constantă pentru revista new-yorkeză Parnassus: Poetry in Review”, fondată în 1973. Țin chiar acum lângă mine volumul care celebra 25 de ani de la apariție – un număr dublu de peste 600 de pagini în care semnau câteva zeci de poeți, eseiști și traducători de mare prestigiu, de la Seamus Heaney, Sándor Kányádi și Paul Celan la Umberto Saba, Marjorie Perloff și Mahmoud Darwish. În cuvântul de introducere al editorului, lăudabilul Herbert Leibowitz, astăzi octogenar, sublinia printre altele două lucruri pe care le găsesc importante: mai întâi, încăpățânarea lui Leibowitz de a susține, vreme de un sfert de secol, ideea că poetry criticism is an art”, presupunând astfel din partea criticului nu doar erudiție, dar și calități stilistice, scepticism, o intuiție bine articulată și puterea de a nu se lăsa intimidat de reputația unui poet, oricât de bine cotat la bursa zilei. În al doilea rând, plângându-se nu doar de declinul criticii neacademice, ci și de scăderea interesului (sau a curiozității) poeților americani, după anii '60, față de poezia din alte culturi și spații lingvistice, Leibowitz formula de fapt un argument pro domo, de vreme ce Parnassus” a continuat să urmărească mai departe exact aceste deziderate.
Vestea bună, în ce ne privește, e că trăim, citim și scriem (obligatoriu în ordinea aceasta) într-o cultură mică în care poeții sunt obligați să rămână atenți la ce se întâmplă în alte părți, cunosc limbi străine și traduc cu pasiune și entuziasm, scriu despre autori din epoci și literaturi mai apropiate sau mai îndepărtate, iar această prosperitate spirituală (însemnând dialog continuu, surse de hrană diversificate și îndrăzneală exploratoare) e acel lucru pe care Poesis internațional” îl încurajează și întreține în continuare.


Cuprins:
Portret: Caius Dobrescu
Poezie de Christopher Merrill (traducere de Ioana Ieronim); Radu Andriescu; Anda Amir (traducere de Costel Onofraș); Paul Celan (traducere de George State); Marius Oprea; Vintilă Ivănceanu (traducere de Daniela Micu); Erika Martínez (traducere de Anastasia Gavrilovici și Elena Borrás García); Cosmin Perţa; Diana Manole; Edward Hirsch (traducere de Bogdan-Alexandru Stănescu); István Domonkos (traducere de Andrei Dósa); Mugur Grosu; Srđan Gagić (traducere de Goran Čolakhodžić); Sam Riviere (traducere de Vlad Pojoga); Mihók Tamás; Andriy Lyubka (traducere de Dumitru Crudu); Anca Pârvulescu; Mircea Andrei Florea; Alice Prajzentová (traducere de Mircea Dan Duță); Andrei Zbîrnea
* Teme: Ruxandra Cesereanu, Teodora Coman, Ștefan Baghiu, Medeea Iancu și Anastasia Gavrilovici scriu despre Subpoezie. Opere complete, de Angela Marinescu
EseuriBogdan-Alexandru Stănescu (despre Delmore Schwartz); Gabriel H. Decuble (despre Franz Hodjak); Daniela Luca (despre Max Blecher).
Cronici: Marius Conkan (despre Dumitru Crudu); Rita Chirian (despre Nora Iuga); Graţiela Benga (despre Teodor Dună); Dan-Liviu Boeriu și Laurențiu Malomfălean (despre T.S. Khasis); Alex Ciorogar (despre Ștefan Manasia)
Proză de José Cardona López (traducere de Rodica Grigore); Paul van Ostaijen (traducere de Jan H. Mysjkin și Doina Ioanid)
Prezențe. Poeți români în traduceri străineMircea Cărtărescu, Il poema dell’acquaio; Marta Petreu, L’Apocalisse secondo Marta. Poesie 1981-2014; Elena Vlădăreanu, spazio privato; Svetlana Cârstean & Athena Farrokhzad, Trado; Radu Vancu, Hajnali négy. Otthonos énekek; Dan Ciupureanu, Les jeux paralympiques
InterviuriMarius Surleac în dialog cu Marc Vincenz; Diana Marincu în dialog cu Dan Mihălţianu

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu